STIL DE REDACTARE - Revista Dreptul

STIL DE REDACTARE

  • Materialele trimise spre publicare trebuie culese integral (deci atât textul, cât şi notele de subsol), exclusiv la două rânduri şi cu acelaşi corp de literă (aşadar,notele nu se culeg cu literă având un corp mai mic).
  • În dreapta şi în stânga fiecărei pagini culese se lasă spaţiu alb de 2,5 cm.
  • În cuprinsul materialului, cu excepţia titlului acestuia, textul şi notele de subsol se culeg cu literă obişnuită, iar, când este cazul, fie cu literă cursivă/italică, fie subliniat.
  Nici în text, nici în notele de subsol nu sunt permise cuvinte sau fraze culese (scrise) cu caractere aldine/bold ori integral cu MAJUSCULE (verzal).
  • Este obligatorie respectarea normelor ortografice ale limbii române, impuse de Academia Română (deci, între altele, scrierea cu â şi sunt etc.).
  • În text şi în notele de subsol nu sunt permise prescurtări precum: prev.; disp.; H.G.; O.G.; O.u.G.; D.-L.; D.; L. etc., ci se scrie denumirea completă, adică: prevăzută, dispoziţiile, Hotărârea Guvernului nr.; Ordonanţa Guvernului nr.; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.; Decretul-Lege nr.; Legea nr. etc.
  • Indicarea oricăror acte normative se face numai prin numărul şi anul apariţiei, fără a se indica şi ziua adoptării (de pildă, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legea nr.182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe sau, în situaţia în care se repetă indicarea lor în text, Legea nr, 544/2004, Legea nr. 182/2013).
  • Atât în text, cât şi în note se scriu numai prescurtat art. (= articol); paragr. (= paragraf); alin. (= alineat); urm. (= următorii), iar în notele de subsol se scriu numai prescurtat p. (= pagina ori paginile); t. (= tomul); vol. (= volumul).
  • În text şi în notele de subsol se scriu prescurtat numai unele din denumirile codurilor, şi anume: C.civ.; C.pr.civ.; C.pen.; C.pr.pen.; C.fisc.; C.pr.fisc.; C.com. Nu se prescurtează, ci se scriu complet: Codul familiei; Codul muncii; Codul silvic; Codul vamal etc.
  • Nu se scrie v. ori vezi, ci numai a se vedea.
  • Denumirile oricăror instituţii (persoane juridice) române (de pildă: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii) se scriu întreg, fiind interzise prescurtările (M.F.P.; M.J.; C.S.M. etc.). Prin excepţie se pot prescurta: O.N.U.; U.E.; N.A.T.O.
  • Este interzisă – în text şi în notele de subsol – prescurtarea denumirii următoarelor instanţe: Curtea Constituţională; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Curtea Supremă de Justiţie), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene).
Numai în cuprinsul notelor de subsol, următoarele categorii de instanţe ori hotărâri se scriu exclusiv prescurtat, ca de pildă:
Trib. Bucureşti (= Tribunalul Bucureşti);
Jud. Braşov (= Judecătoria Braşov);
C. Ap. Cluj (= Curtea de Apel Cluj);
S. civ.; S. pen.; S. com.; S. de cont. adm. (= Secţia civilă, penală, comercială, de contencios administrativ);
Dec. (= decizia);
Sent. (= sentinţa);
Înch. (= încheierea).
  Ca atare, citările se fac astfel (exemple):
– Curtea Constituţională, Dec. nr. 312/2004;
– Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, S. civ., Dec. nr. 312/2004;
– Curtea Supremă de Justiţie, Secţiile unite, Dec. nr. III/2003;
– Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 judecători, Dec. nr. 604/2003;
– Trib. Bucureşti, S. a II-a pen., Dec. nr. 312/2004;
– C. Ap. Bucureşti, S. a IV-a civ., Dec. nr. 312/2004;
– Jud. Buzău, Sent. civ. nr. 312/2004;
– Jud. Sectorului 5 Bucureşti, Sent. pen. nr. 312/2004.
  • În notele de subsol prenumele autorilor se scrie numai cu iniţiala (iniţialele), iar numele acestora se scrie complet, dar niciodată cursiv/italic, subliniat ori cu MAJUSCULE (afară, evident, de prima literă).
  De pildă: M. Eliescu, V. Dongoroz, C. Stătescu, C. Bîrsan, I. T. Ştefănescu,
C.-L. Popescu.
  • Dacă sunt doi-patru autori ai unei lucrări, se trec toţi, despărţiţi prin virgulă (nu prin conjuncţia şi). De pildă: C. Stătescu, C. Bîrsan; S. Ghimpu, I. T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Gh. Mohanu.
  Dacă sunt mai mult de patru coautori, se scrie, după caz, numai numele primului şi în continuare ş.a. ori (dacă există) numele autorului coordonator.
  • Denumirea (titlul) cărţilor (volumelor) sau a articolelor publicate în reviste de specialitate – româneşti sau străine – se scrie integral (fără prescurtări ori eliminări de cuvinte) fie cursiv/italic, fie subliniat.
  Dacă titlul este într-o limbă străină se scrie în această limbă (şi nu se traduce în cazul în care este în limbile franceză şi engleză; se traduce în limba română dacă este în orice altă limbă ca, de pildă, germană, rusă, spaniolă, maghiară etc.).
  • Toate publicaţiile (revistele de specialitate) se culeg cu titlul integral şi între ghilimele, fiind interzisă orice prescurtare. De pildă:
 
  – „Dreptul" nr. 3/2005, p. …
  – „Revista română de drept” nr. 6/1985, p. …;
  – „Pandectele române" nr. 6/2004, p. …;
  – „Revista română de drept comercial” nr. 2/2005, p. …;
  – „Revista română de dreptul muncii” nr. 4/2004, p. …;
  – „Curierul judiciar" nr. 12/2004, p. ...;
  – „Revue trimestrielle de droit civil" nr. 1/2004, p. ….

       Prin excepţie,  publicaţiile oficiale ale statului român, ale altor state şi ale Uniunii Europene se culeg cu titlu integral şi între ghilimele, în conformitate cu modul în care aceste publicaţii îşi scriu ele însele titlul, astfel:

         – Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005;
         – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 15 din 20 ianuarie 2009;
         – Journal officiel des Communautes européennes L 257 din 19 octombrie 1968.

  • În cazul referirilor la Culegerea de jurisprudenţă a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, în cazul primei citări (dintr-un articol) se pune denumirea completă a culegerii amintite, şi anume: „Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice”, urmată de an şi pagina. În citările subsecvente (din acelaşi articol) se trece doar „Recueil...”, urmat de anul culegerii şi pagina.
  Se precizează că, din anul 1990, culegerea menţionată are denumirea următoare: „Recueil de la Jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de premiere instance”, partea I, şi, respectiv, partea a II-a, urmată de an şi pagină (şi în această situaţie citările următoare se fac prescurtat, adică „Recueil...”, partea I, respectiv partea a II-a apoi anul culegerii şi pagina).
         În prezent culegerea sus-menţionată are denumirea „Recueil de la jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal".
  • În cazul materialelor în care predomină citarea deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg), precum şi ale instanţelor Uniunii Europene (de la Luxemburg) se admit următoarele prescurtări:
  – C.E.D.O. = Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
  – Comisia = Comisia Europeană a Drepturilor Omului;
  – Convenţia = Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
  – C.E.D.H. = Recueil des arrêts et décisions;
  – E.C.H.R. = Reports of Judgements and Decisions (Culegere de hotărâri şi decizii ale C.E.D.O. începând cu 1996);
  – Seria A = Série A: Arrêts et décisions Series A: Judgements and Decisions (Seria A: Hotărâri şi decizii ale C.E.D.O. până în 1996);
  – D.R. = Décisions et rapports – Decisions and Reports (Decizii şi rapoarte ale Comisiei începând cu 1975);
  – G.C. = Grande Chambre (Marea Cameră a C.E.D.O.).

  – C.J.U.E. = Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;
  – T.U.E. = Tribunalul Uniunii Europene.

          
  • Denumirile editurilor române ori străine se scriu complet, nu prescurtat. De pildă: Editura (nu Ed.) All Beck; Editura Lumina Lex, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence (nu L.G.D.J.) etc.
  • Modul de citare al volumelor (cărţilor) este următorul: iniţiala prenumelui şi numele, titlul exact şi complet (scris cursiv/italic ori subliniat, denumirea editurii, localitatea de apariţie, anul, pagina). De pildă, V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 189.
  • La volumele scrise de mai mulţi autori şi în care la fiecare capitol (titlu, parte etc.) este nominalizat autorul citarea se face astfel (exemple): C. Stătescu, Fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, ca izvor de obligaţii (Răspunderea civilă delictuală), în „Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor” de C. Stătescu, C. Bîrsan, Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p. 121 şi urm.
  • Culegerile de decizii ale fostului Tribunal Suprem, ale fostei Curţi Supreme de Justiţie şi ale actualei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie se citează astfel:
  – Culegere de decizii (cu indicarea anului). De pildă: Culegere de decizii 1985, p. 27;
  – După 1990 se scrie Buletinul jurisprudenţei 1998, p. 27.
  Aşadar, deciziile se citează după cum urmează:
  – Tribunalul Suprem, S. civ., Dec. nr. 772/1985, în Culegere de decizii 1985, p. 103; Curtea Supremă de Justiţie, S. civ., Dec. nr. 714/1999, în Buletinul jurisprudenţei 1999, p. 105;
        – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, S. pen., Dec. nr. 6100/2003, în Buletinul jurisprudenţei 2003, p. 735.
  • Dacă, de pildă, autorul Ion Popescu doreşte să sublinieze un text dintr-un citat ori să includă o paranteză într-un citat se procedează astfel:
  – (s.n. – I.P.), adică sublinierea noastră, I. Popescu scris în paranteză;
  – (paranteza noastră – I.P.), adică paranteza noastră, I. Popescu.
  • În cazul adnotărilor (notelor jurisprudenţiale), autorul elaborează numai nota (fără a rezuma hotărârea adnotată) şi, totodată, ataşează, in extenso (copie xerox), hotărârea adnotată, aceasta din urmă titrându-se şi rezumându-se de redacţia revistei „Dreptul".
  În cazul notelor se adnotează numai ultima hotărâre pronunţată în cauză (deci cea pronunţată în apel ori în recurs, după caz). Dacă nu s-a declarat apel/recurs se precizează aceasta pe sentinţa primei instanţe (ori pe decizia pronunţată în apel). Dacă se consideră necesar, se ataşează, tot in extenso, şi sentinţa primei instanţe ori decizia instanţei de apel (deşi adnotarea priveşte decizia pronunţată în recurs).
  Cele expuse în alineatul precedent nu se aplică dacă apelul/recursul s-a respins (anulat) ca tardiv, nemotivat, netimbrat etc. (situaţie ce trebuie să rezulte dintr-o menţiune, în acest sens, pe sentinţa primei instanţe ori pe decizia instanţei de apel).
  • Toate lucrările şi jurisprudenţa citate se indică numai în notele de subsol. Nu se primesc materiale (studii, articole etc.) cu bibliografia şi jurisprudenţa trecute la sfârşitul acestora.
  • Notele de subsol se numerotează în continuare (iar nu începând cu nota 1 la fiecare pagină).
  • Dacă, după înaintarea materialului (articol, adnotare etc.) către revista „Dreptul", survin – în materie – modificări legislative, decizii ale Curţii Constituţionale, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi/sau bibliografie suplimentară (cărţi, articole în reviste de specialitate), autorul trebuie imediat să comunice redacţiei această situaţie, indicând exact unde trebuie efectuate completări, modificări sau, uneori, chiar nepublicarea materialului în vederea refacerii.
 • Privitor la materialele care se publică, redacţia îşi rezervă următoarele drepturi:
  – să modifice titlurile acestora (spre a se vedea mai clar conţinutul şi obiectul studiului, articolului etc.);
  – să reformuleze, stilizeze şi să corecteze unele formulări confuze, neclare, incomplete, fără a aduce atingere fondului de idei al autorului;
  – să alcătuiască grupaje de articole care tratează acelaşi subiect – dar cu opinii parţial ori total diferite –, în scopul de a oferi cititorilor opţiunea între puncte de vedere deosebite şi/sau informaţii suplimentare;
  – să le publice, când apreciază necesar, în volum separat, ca supliment al revistei „Dreptul” sau pe suport electronic, indiferent de data apariţiei lor.
  • Să le publice şi în ediţia on-line a revistei.

  • Colaboratorii sunt rugaţi să respecte legislaţia privind drepturile de autor evitând total orice formă de plagiat. În cazul preluării unor idei din alte lucrări colaboratorii sunt obligaţi să le citeze şi, când este cazul, să treacă între ghilimele unele pasaje din lucrările citate.
  Redacţia revistei „Dreptul” nu-şi asumă nicio răspundere pentru nerespectarea de către colaboratori în caz de plagiat şi în general a oricărei nerespectări de către colaboratori a reglementărilor înscrise în legislaţia privind drepturile de autor.
  • Manuscrisele nepublicate nu se restituie.